Buna din nou. De curand am ajuns acasa si am hotarat sa postez cateva dintre gandurile si impresiile care s-au imprimat in mintea mea in urma taberei "Poiana Pinului".
Ca de fiecare data, cand am ajuns in tabara credeam ca nu voi revedea pe niciun cunoscut cand, brusc m-am trezit in fata mea cu cei doi Andrei de care mi-a fost foarte dor. Atunci m-am relaxat si mi-am spus "Va fi o saptamana plina de momente frumoase!". Asa a si fostm pacat ca s-a terminat atat de repede.... oricum imi voi amintit de ea mereu. Acolo am cunoscut alte persoane minunate, dar am si revazut amici pe care nu credeam ca ii voi mai vedea. De multe ori, cand ma asteptam mai putin, mai aparea cineva cunoscut. Mi-a parut foarte bine sa o revad si pe Nikita. Imi era dor de ea, deoarece nu o mai vazusem de 2 ani.
Cel mai mult m-am distrat la petrecerea in pijamale, dar si la acel minunat joc "Secret friend". De fiecare data cand primeam ceva ma intrebam: "Oare cine ma cunoaste atat de bine, de stie ce imi place?", se pare ca acea persoana a fost ajutata de cineva din grupul meu. Oricum pot sa spun ca a fost super.
Sincer, dupa ce am vorbit cu alti amici pe care i-am intalnit in anii trecuti, si mi-au spus ca nu mai merg am fost putin dezamagita si nu ma asteptam sa ma distrez asa, insa orice lucru are parti bune, nu? Am realizat ca mai exista si alti oameni pe care pot sa-i inteleg si care sa ma inteleaga. Cu unii am impartit aceleasi pasiuni.
Trebuie sa recunosc ca m-am distrat alaturi de colegele de camera cand am pregatit un baiat pentru Miss si Mister. Era imbracat cu ceva roz, asa ca a fost roz din cap pana in picioare....adica aproape, pentru ca i-am facut si cateva suvite mov in par, deci nu era chiar tot roz. Oricum i-a stat minuntat.....si ca sa fie totul complet numele sau de scena a fost "Sexy Sighisoara".
A fost foarte frumos si chiar am ramas profund impresionata. Sper ca intr-o zi sa va revad pe toti! Mi-e foarte dor de toti si de ceilalti amici care nu au fost in tabara asta!:*
vineri, 29 iulie 2011
luni, 13 iunie 2011
Banchetul de clasa a VIII-a
Buna! De curand am avut banchetul de clasa a VIII-a. Vreau sa va impartasesc gandurile si sentimentele traite de mine.
Pentru mine ziua de 9 iunie a inceput cam pe la ora 7:45. As mai fi vrut sa mai dorm, dar nu am mai reusit din cauza emotiilor. Cred ca a fost una dintre acele zile in care nu poti sa te gandesti la nimic altceva, decat la un anumit lucru care este important pentru tine.
Pentru ca din fire sunt putin mai "ametita" cand am ajuns la scoala am realizat ca uitasem ceva....dar ce? Florile! [ups] Cu cateva minute inainte sa plec mama m-a sunat si mi-a spus "Mada ai grija sa nu uiti florile!", iar eu ca un copil bun ce sunt am raspun pe un ton plictisitor ca voi avea grija si nu le voi uita. Asa ca, m-am intors si am luat florile. Apoi, dupa ce am ajuns in curtea scolii am avut un sentiment placut. Imediat mi-am zarit colegele care m-au strigat, asa ca am mers la ele si am vorbit despre anumite lucruri.
Iata ca a venit timpul sa trecem pe sub podul de tradafiri. Cred ca a fost unul dintre cele mai emotionante momente de pana acum.
Acest moment a fost urmat de partea in care toti elevii claselor de a VIII-a au cantat "Gaudeamus igitur". Apoi au tinut discursuri doamna directoare, doamna profesoare de romana, un coleg de clasa care a predat "Cheia succesului", dar si baiatul de clasa a VII-a care a primit-o. A fost destul de placut sa asculti gandurile celorlalte persoane.
In sfarsit s-a incheiat si festivitatea de premiere si majoritatea fetelor au plecat la coafor, ca sa se aranjeze la par, sa se macheze, sa-si faca manichiura si multe alte lucruri.
Dupa cateva ore, am imbracat rochia de seara, cu foarte multe emotii, si am pornit spre locatia stabilita intalnirii. Toti colegii mei erau adunati in jurul unei banci si asteptau cu nerabdare sa plecam spre micul "restaurant".
Ne-am admirat unii pe altii si dupa ceva timp a aparut domnul diriginte care ne-a spus ca trebuie sa plecam. Dupa ce am ajuns la locatia respectiva am iesit afara si am inceput sa facem poze, intre noi si cu amicii.
A urmat si noaptea noastra, in care ne-am distrat.
Dimineata pe la ora 5 si ceva toata lumea era epuizata, mai ales fetele care aveau tocuri de 10-15 cm. [si eu ma aflam printre ele :d ]
Ceea ce conteaza e ca ne-am distrat si ca acele clipe nu le voi uita niciodata. IMI VA FI DOR DE VIII-C!!!!
Pentru mine ziua de 9 iunie a inceput cam pe la ora 7:45. As mai fi vrut sa mai dorm, dar nu am mai reusit din cauza emotiilor. Cred ca a fost una dintre acele zile in care nu poti sa te gandesti la nimic altceva, decat la un anumit lucru care este important pentru tine.
Pentru ca din fire sunt putin mai "ametita" cand am ajuns la scoala am realizat ca uitasem ceva....dar ce? Florile! [ups] Cu cateva minute inainte sa plec mama m-a sunat si mi-a spus "Mada ai grija sa nu uiti florile!", iar eu ca un copil bun ce sunt am raspun pe un ton plictisitor ca voi avea grija si nu le voi uita. Asa ca, m-am intors si am luat florile. Apoi, dupa ce am ajuns in curtea scolii am avut un sentiment placut. Imediat mi-am zarit colegele care m-au strigat, asa ca am mers la ele si am vorbit despre anumite lucruri.
Iata ca a venit timpul sa trecem pe sub podul de tradafiri. Cred ca a fost unul dintre cele mai emotionante momente de pana acum.
Acest moment a fost urmat de partea in care toti elevii claselor de a VIII-a au cantat "Gaudeamus igitur". Apoi au tinut discursuri doamna directoare, doamna profesoare de romana, un coleg de clasa care a predat "Cheia succesului", dar si baiatul de clasa a VII-a care a primit-o. A fost destul de placut sa asculti gandurile celorlalte persoane.
In sfarsit s-a incheiat si festivitatea de premiere si majoritatea fetelor au plecat la coafor, ca sa se aranjeze la par, sa se macheze, sa-si faca manichiura si multe alte lucruri.
Dupa cateva ore, am imbracat rochia de seara, cu foarte multe emotii, si am pornit spre locatia stabilita intalnirii. Toti colegii mei erau adunati in jurul unei banci si asteptau cu nerabdare sa plecam spre micul "restaurant".
Ne-am admirat unii pe altii si dupa ceva timp a aparut domnul diriginte care ne-a spus ca trebuie sa plecam. Dupa ce am ajuns la locatia respectiva am iesit afara si am inceput sa facem poze, intre noi si cu amicii.
A urmat si noaptea noastra, in care ne-am distrat.
Dimineata pe la ora 5 si ceva toata lumea era epuizata, mai ales fetele care aveau tocuri de 10-15 cm. [si eu ma aflam printre ele :d ]
Ceea ce conteaza e ca ne-am distrat si ca acele clipe nu le voi uita niciodata. IMI VA FI DOR DE VIII-C!!!!
duminică, 20 februarie 2011
Lumina din intuneric
Buna! Stiu ca nu am mai scris de mult timp, dar vreau sa va spun ca am inceput sa creez o poveste.
Uneori in viata avem senzatia ca totul este simplu. Nimic nu este complicat. Ei bine, acest lucru nu este valabil si pentru Ana. Ea este o fata de 16 ani ce avea o viata normala pana ce apare un baiat, care ii schimba radical viata. Ronnie pare a fi un baiat secretos, dar la sfarsit Ana realizeaza ca el doreste sa o protejeze de o razbunare.
Mai multe informatii pe http://luminadinintuneric-ana.blogspot.com/
Sper sa va placa.
Uneori in viata avem senzatia ca totul este simplu. Nimic nu este complicat. Ei bine, acest lucru nu este valabil si pentru Ana. Ea este o fata de 16 ani ce avea o viata normala pana ce apare un baiat, care ii schimba radical viata. Ronnie pare a fi un baiat secretos, dar la sfarsit Ana realizeaza ca el doreste sa o protejeze de o razbunare.
Mai multe informatii pe http://luminadinintuneric-ana.blogspot.com/
Sper sa va placa.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)